Cele mai vechi inregistrari in ceea ce priveste aparitia usilor, sunt cele reprezentate in picturile din mormintele egiptene, in care sunt prezentate ca usi simple sau duble, fiecare intr-o singura bucata de lemn. In Egipt, unde climatul este intens uscat, nu va exista nici o teama ca usile sa se curbeze, insa in alte tari ar fi necesar ca ele sa fie puse intr-un cadru, care, conform Vitruvius (IV. 6.) a fost facut cu scanduri (ca niste trepte) care se sprijina, la extremitati, pe cate un tarus batut in pamant  si sine: spatiile inchise fiind umplute cu panouri. Acele scanduri erau reprezentate de panouri verticale, dintre care unul este cunoscut sub numele de "scandura suspendata", iar celelalte ca scanduri de mijloc sau de intalnire. Majoritatea usilor antice erau realizate din cherestea, cum sunt cele facute pentru templul regelui Solomon din lemn de maslin (I Kings VI. 31-35), care a fost sculptat si poleit cu aur.

  

     Heron din Alexandria a creat prima usa automata in secolul I d.Hr. in timpul epocii Egiptului Roman. Primul senzor de picior ce activa usa automata a fost realizat in China, in timpul domniei imparatului Yang a Sui (R. 604 - 618), care a instalat un astfel de dispozitiv pentru biblioteca sa regala. Primii operatori pentru poarta automata au fost creati mai tarziu in 1206 de catre inventatorul arab, Al-Jazari.

 

    Din secolele al 11-lea si al 12-lea, exista numeroase exemple de usi de bronz, cea mai veche fiind una de la Hildesheim, Germania (1015). Aletele din sudul Italiei si Siciliei, cele mai bune sunt urmatoarele: in Sant Andrea, Amalfi (1060); Salerno (1099); Canosa (1111); Troia, doua usi (1119 si 1124); Ravello (1179), realizata de catre Barisano de Trani, care a facut usi si pentru catedrala Trani; si in catedralele Monreale si Pisa, realizate de Bonano din Pisa. In toate aceste cazuri, scandurile suspendate aveau pivoti in partea de sus si jos. Perioada exacta in care a fost inlocuita cu balamale nu este cunoscuta, insa schimbarea a adus aparent o alta metoda de consolidare si de amenajare a usilor, si anume, cu benzi de fier forjat in varietati infinite de design. Ca regula, trei benzi de la care pornea lucrul ornamental, constituiau balamalele, care aveau inele in afara scandurilor suspendate pentru a rula prezoanele verticale in zidarie sau rama de lemn. Exista un exemplu timpuriu din secolul sl 12-lea in Lincoln; in Franta, piesele metalice folosite la usile de la Notre Dame de Paris, este, probabil, cea mai frumoasa in ceea ce priveste executia, dar exemplele sunt nelimitate in toata Franta si Anglia.
    Revenind la Italia, cele mai sarbatorite usi sunt cele ale lui Battistero di San Giovanni (Florenta), care, impreuna cu usa de cadre sunt toate in bronz, frontierele acestora din urma fiind, probabil, cele mai remarcabile: modelarea figurinelor, pasari si foliajul intrarii de la sud, de Andrea Pisano (1330), si de la est de intrare, Ghiberti (1425-1452), sunt de o mare frumusete, in partea de nord usa (1402-1424) Ghiberti a adoptat aceeasi schema de proiectare pentru panourile de lemn si figurine in usi ca si Andrea Pisano, dar in usa de est panourile dreptunghiulare sunt toate pline cu basoreliefuri in care subiectele de Scriptura sunt ilustrate cu nenumarate figurine, acestea fiind probabil portile Paradisului de care Michelangelo vorbeste.

 

    Usile moscheelor din Cairo erau de doua tipuri, cele care, din exterior, au fost invelite cu foi de bronz sau fier, taiate in modele decorative si taiate sau incrustate, precum si cele din lemn, care au fost incadrate cu desene de piata si de diamant. Usile de la Palatul de la Palermo, care au fost facute de catre muncitorii Saracenic pentru Normani, sunt exemple de buna prezervare a istoriei. Un exemplu similar a clasei de usi decorative se poate gasi in Verona, in cazul in care marginile sunt dintate.
    Primele usi ale Renasterii in Franta sunt cele de la catedrala St Sauveur de la Aix (1503). In partea de jos a panourilor exista figurine de 0.91 m inaltime in stilul gotic si in partea superioara a panourilor se afla o gama dubla de nise cu figurine de aproximativ 0.61 m inaltime, toate sculptate in cedru. Usa de sud a Catedralei Beauvais este in unele privinte, cea mai frumoasa din Franta; panourile superioare sunt sculptate intr-un relief inalt, cu diferite teme de figurine. Usile bisericii de la Gisors (1575) sunt sculptate cu figuri in nise divizate de pilastrii  clasici suprapusi. In St Maclou la Rouen exista trei usi magnific sculptate; cele de Jean Goujon au figurine in nise pe fiecare parte si altii, intr-un grup de o mare frumusete in centru. Alte usi, probabil circa 40-50 de ani mai tarziu, au fost imbogatit cu basoreliefuri, peisaje, figurine si altele.