Achizionarea unei locuinte in 2009

    Economistii declarau la inceputul lui 2009 ca in acest an se vor inregistra cresteri pe piata imobiliara a apartamentelor noi cu cel putin 20%. Acum ca vedem ceea ce se intampla este foarte hilar, insa nimeni nu se asteapta ca lucrurile sa ia o intorsatura atat de drastica. Prin urmare, numarul tranzactiilor de pe piata imobiliara a scazut foarte mult, in principal din cauza disparitiei investitorilor, precum si din cauza limitarii conditiilor de acordare a creditelor.

 

 

    Bineinteles, proprietarii de agentii imobiliare, precum si consultantii imobiliari declara ca situatia nu este atat de sumbra si ca atat timp cat va exista cerere tranzactiile imobiliare nu vor fi stopate. Nici nu ne dorim sa acest lucru, insa realitatea este alta. Somajul este in crestere, salariile stagneaza, preturile cresc, prin urmare, noi oamenii de rand vom fi multumiti daca avem ce pune pe masa. Cum este posibil ca un somer sa-si permita sa-si achizitioneze o casa? Cum este posibil ca un salariat cu venit minim pe economie sa-si permita sa-si faca un credit ipotecar?
    Din 2000 pana in prezent, piata imobiliara din Romania a cunoscut un boom in domeniul constructiilor, unde oricine isi deschidea firme de constructii  atrasi fiind de profiturile enorme pe termen scurt. Anul 2007 a fost anul cu cresterea cea mai mare in ceea ce priveste tranzactiile imobiliare, insa asa cum este ciclul normal al lucrurilor, dupa bum vine si regres. Si totusi, ce a declansat regresul pe piata locuintelor din Romania? Cererea a existat si exista in continuare, totusi piata stagneaza, deoarece nimeni nu mai cumpara. De ce oare? In primul rand putem vorbi de preturile umflate in mod nejustificat ale locuintelor, ce nu au fundament real, iar in al doilea rand putem vorbi de limitarea de catre Banca Nationala a conditiilor de creditare. Cei ce au deja credite se gasesc in imposibilitate de plata si mai rau, isi dau seama ca locuinta achizitionata in 2008, de exemplu, pentru care are un credit pe 30 de ani, cu dobanda variabila, nu se mai justifica in valoarea creditului, deoarece si preturile la locuinte au scazut. Prin urmare, omul de rand, ce a achizitionat un credit de 100.000 de euro pentru o casa, observa ca el plateste o locuinta ce are valoarea de piata mult mai mica decat cea pe care o va plati timp de 30 de ani.
    Si totusi pentru a intelege acest proces trebuie sa intelegem de unde a pornit criza si din ce cauza, astfel incat sa putem cauta solutiile necesare.
In 2008-2009 marea majoritate a lumii industrializate a intrat intr-o recesiune profunda. Complexitatea cercurilor vicioase, care a contribuit la aceasta criza includ preturile mari la petrol, la alimente si, nu in ultimul rand, colapsul pietei locuintelor in Statele Unite.

 

• fara indoiala, un factor care a amplificat magnitudinea crizei, a fost raspandirea, pe scara larga, a calculelor gresite realizate de catre banci si investitori, la un nivel de risc inerent in obligatia nereglementata a acordarii de credite fara garantii, pentru persoane ce nu se incadrau in conditiile de creditare. Conform acestei teorii, bancile si investitorii au sistematizat riscul si au profitat de ratele dobanzii scazute pentru a imprumuta sume enorme de bani, pe care le puteau inapoia numai daca piata locuintelor continua sa creasca in valoare.
• crearea de credit ca o cauza: crearea de credit prin intermediul politicilor bancilor centrale a dat nastere la un boom artificial, care este, in mod inevitabil, urmat de faliment. Aceasta perspectiva sustine ca politica monetara a bancilor centrale creeaza foarte multe credite ieftine, prin stabilirea ratelor dobanzilor la un nivel foarte mic, acolo unde ar fi stabilite de catre o piata libera. Aceasta disponibilitate a creditelor inspira un pachet de investitii proaste, in special pe termen lung, cum ar fi proiectele de locuinte si bunuri de capital si, de asemenea, impulsioneaza un boom de consum, iar stimulentele pentru a economisi sunt diminuate. Astfel, apare un boom nesustinut, caracterizat prin investitii proaste si consum peste posibilitatile financiare. Insa, creditul creat nu este sustinut de nici o economisire reala, prin urmare, nu exista resurse suficiente pentru finantarea la nesfarsit, a investitiilor proaste sau a ratei consumului. Falimentul are loc atunci cand investitorii realizeaza in mod colectiv greseala ce au facut-o. Acest lucru se intampla de obicei, dupa ce rate dobanzilor cresc din nou. Lichidarea investitiilor proaste si reducere consecventa a consumului arunca economia intr-o recensiune, a carei severitate oglindeste excesul. 
• alta cauza a crizei ar fi piata libera, pentru ca nu s-au adoptat decizii cu privire la regularizarea pietelor
• alti economisti au ajuns la concluzia ca aceasta criza a fost: (1) cauzata de excesul de expansiune monetara; (2) prelungita, prin incapacitatea de a evalua riscul ca urmare a declaratiilor financiare opace; si (3) inrautatita de caracterul imprevizibil al raspunsurilor guvernului asupra crizei.
• o alta cauza a crizei este supraproductia de bunuri determinate de globalizare (si, mai ales, investitiile vaste in tari precum China si India, ale companiilor multinationale in ultimii 15-20 ani, care a crescut foarte mult productiei industriala la nivel mondial la un cost redus). Supraproductia tinde sa provoace o deflatie, iar semnele deflatiei au fost evidente inca din octombrie si noiembrie 2008.